Tu , vis frumos care ma tine vie
Cu-o dragoste de coapta papadie,Pe care vantul, daca vrea s-o bata,
Prin toamna tarzie o-n prastie toata.
Macar s-apuc sa-mi spun dorinta mea
In gand, n-ainte de-a se spulbera.
Poate, cand o-i vedea ca piere-n zare,
Sa am speranță si nu doar disperare!
Caci stau acum atat de-ngandurata,
Langa simplă papadia asta coapta!
Sa stau doar langa ea si s-o privesc
Sau sa o rup, s-o suflu, dorinta sa-nplinesc?
Si ce dorinta ar avea sa fie?
Aleg Iubirea ta de-un sfert de vesnicie...
Si dac-o las? O las ca-i prea frumoasa!
O las si ma retrag la mine-acasa.
Si cand vantul, o suiera-n fereastra,
Ma voi gandi la papadia mea maiastra...
Ca a suflat-o el si c-amplinit-o,
Ca nu a fost sa fie-a mea, desi eu am dorit-o!
By Ing for NSA
10.oct.'20
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu