marți, 30 martie 2021

Dragoste de papadie coapta

 Tu , vis frumos care ma tine vie 

Cu-o dragoste de coapta papadie,
Pe care vantul, daca vrea s-o bata,
Prin toamna tarzie o-n prastie toata.

Macar s-apuc sa-mi spun dorinta mea
In gand, n-ainte de-a se spulbera.
Poate, cand o-i vedea ca piere-n zare,
Sa am speranță si nu doar disperare!

Caci stau acum atat de-ngandurata,
Langa simplă papadia asta coapta!
Sa stau doar langa ea si s-o privesc
Sau sa o rup, s-o suflu, dorinta sa-nplinesc?

Si ce dorinta ar avea sa fie?
Aleg Iubirea ta de-un sfert de vesnicie...
Si dac-o las? O las ca-i prea frumoasa!
O las si ma retrag la mine-acasa.

Si cand vantul, o suiera-n fereastra,
Ma voi gandi la papadia mea maiastra...
Ca a suflat-o el si c-amplinit-o,
Ca nu a fost sa fie-a mea, desi eu am dorit-o!

By Ing for NSA
10.oct.'20

duminică, 28 februarie 2021

Abia atunci

 PE MINE ZILELE CU SOARE MA DEPRIMA, ZILELE CU SOARE IMI INTUNECA FERICIREA ... ELE SUNT SINGURELE CARE PUN IN LUMINA SINGURATATEA MEA! 

IMI PLAC ZILELE CU NORI SI CU PLOAIE, TUNETE SI FULGERE IN NOPTI INTUNECATE... ATUNCI NU SE VEDE NIMIC,  ATUNCI FURTUNILE ACOPERA TIPATUL SINGURATATII MELE, NU-L MAI AUDE NIMENI SI NU-L MAI AUD NICI EU...

ABIA ATUNCI IMI ESTE BINE!

sâmbătă, 29 august 2020

Letter to AZS

    I'm writing a letter, which I know I am not gonna write... if that make sense to you... and I won't  ever finish it, cuz I can't,  there's so many things to say,way to many... Besides you're still showing as a follower on my blog... are you? Still ...? Not sure... but I won't gonna risk ! 

    I will let go now.... I carried you so many years ... I'm tired on holding the ideea of you ...so I will finally  let you go! Is much easier in this circumstances, the one hwo replaced you is gone... It's a looong story, but you warned me ! You so did! That's way I can't write this letter, because you warned me... and I didn't leasen! So instead of writing it, i fill it with few empty words...

                      With all the regret I have,

                                                              JUST ME

marți, 11 august 2020

LETTER TO I.R.

Dear  I.R. ,

     I've been thinking of you so often lately, I don't know why I fell like you screwed it up too... 

I am sorry because I'm thinking of you, last time you didn't like it, and you might not like it even now , but I can't hold it ... I just do... I guess it's because I'm too lonely, but sometimes I was doing it even when I wasn't, it just started to be worse now...

We could have been happy, couldn't we? I remember your mum saying she's sorry... the thing is... I was sorry too! 

I should have worn a white dress at your wedding, as I told you... I missed that 1% chance to make you change your mind, but I didn't want to make you fell uncomfortably, although, today, you would  have something to think about when things go worse with your's ...

I suppose our live is a compromise between what God wants and what we want. I'm sorry that I force it that way... I shouldn't... I wouldn't write this letter to you if I wouldn't compromised it that much, or at all ! Following God would have been much easier... 

Well...don't feel too special though...  I still have few people to send a letter to !


                                Whith a shabby love,

                                                        ME



luni, 3 august 2020

Just leave NSA...

Vreau sa tac... desi nu-mi sta in fire... Parca orice cuvant e-o minciuna, parca orice zambet e fals! Stiu si eu... poate chiar viata asta e-un vis si maine .... ma voi trezi... si tot ce-am visat e cam trait altceva! 

De ce, cum si cand... nu stiu... Daca ma intrebi, dau din umeri si privesc pierdut! Nu mai stiu... 

Sunt ranita pentru ca te-am ranit... Ce iureş tampit, degeaba spun ca nu a inceput cu mine...
M-am oprit, la momentul cand inca mai poti pleca usor, a te iubi... inseamna a te lasa sa pleci, nu a te avea pentru mine cu orice pret. Iubire? Nu ...nu aia pe care o stii tu... ci iubirea mea... ea e diferita... iubirea mea e altfel... 

Dar azi... azi am tacut... poate ca vorba mea vesela tine de inima ta... si e trist... nu e bine...  Nu mai stiu ce e bine... 

Ma sperii, dau inapoi,  tac, evit ... eu nu sunt asta...  Asa ca pleaca daca vrei, nu ma cunosc cand sunt cu tine .  Du-te si fii fericit! 

Eu pot sa-ti ofer fericirea, dar stiu si eu dac-ai s-o intelegi tu... asa ca du-te.... doar du-te si nu mai pune intrebari... 

 Intrebarile tale ma dor pe mine, si raspunsurile mele te dor pe tine.... ce rost mai au toate astea...



miercuri, 1 aprilie 2020

Dacă.... Ne vom mai iubi vreodata...

De dorul nostru plânge cerul
Iar despărțirea noastră îl sfâșie,
Și geme muribund încununat cu stele.
Tăcuți, îl privim de după perdele!

De dorul nostru a turbat și vantul
Iar cu de durere se incolaceste,
Și urla lung și trist a despărțire.
Tăcuți, il ascultam prin geamul subțire!

De dorul nostru se frâng și copacii
Iar trunchiurile-s smulse din țâțâni,
Și rup ceva din ei despărțirea noastră.
Tăcuți, stam și-i privim de la fereastra!

De dorul nostru oamenii înlocuiesc rutina
Iar despărțirea noastră i-a trezit,
Și-n plânsul cerului copiii toți se joaca.
Tăcuți, ne întrebam pe sine... dacă?

Daca ne vom mai iubi, vreodată!


09.10.2009

joi, 6 februarie 2020

MOARTEA

    O simt de foarte multe ori cum trece pe lângă mine! E slabă, dar umbra ei acoperă multe; este alba ca spuma laptelui și poartă o manta de cenușă subțire. Am reușit sa o vad mai de-aproape și-am observat cu-ngrozire ca ea e legendara pasăre Phoenix, nu poate muri pentru ca ea e moartea în sine, nici nu poate trai pentru ca n-are viata în ea. Renaște și moare-ncontinuu ca un roi de cenușă... Umbra ei e rece, când te acoperă e ca atunci când te arunci într-o apa-nghetata, te cuprinde cu totul și nu mai poți respira...
    Am fugit de ea și m-am dus către soare, m-am trântit pe pământ și am zăcut acolo așteptând să-mi pătrundă soarele-n oase. Vedeam cu ochii întredeschisi cum alții dansau în lumina lui, am vrut sa ma ridic și eu,dar și soarele își arata arșița necruțătoare secandu-mi puterile. Zăcând pe pământul fierbinte si-ntrebandu-ma ce oare mi-ar reda bunăstarea, am simțit o adiere ușoară de vânt, ceva blând și răcoros ma acoperise. Ahh... ce bine era, am deschis ochii sa văd ce-mi aducea puțina alinare, mi-a stat inima-n loc sa vad ca umbra morții ma cuprinsese! Mi-am dat seama ca eram obișnuită cu ea... sub umbra ei nu-mi găsesc sănătatea, dar liniștea și pacea da!
    Mi-am amintit de ai mei, ma uit împrejurul meu îngrijorată... se joaca amândoi în soare. Le strălucesc capetele blonde, le sta bine acolo! SUNT FERICITA! 

GRAVESTONE

    It's so hard to hide the pain... I blink faster to keep away the tears which want to flood my cheeks. I feel a heavy pain pressing my chest, and I don't know how to seem more lighter in front of my Kids...
    I'm looking at my life, how is falling apart day after day. What a terrible thing!  I began to wonder what I could write on my gravestone ? Should I write "how are the mighty fallen ..."? I started to ask around...

sâmbătă, 22 iulie 2017

Frânturi de gânduri

De câte ori am deschis această pagină, tot de atâtea ori am închis-o la loc... Nu știu cum  sa mai scriu, nu știu  ce, nu mai am timp, nu mai am fler... Sunt tot eu, bantuită de depresii, se pare ca ele sunt cele mai loiale chestii pe care le-am întâlnit în viața mea, însă în palmele mele, țin două mâini mai mici, grăsune, umezi, fine si uit, uit de toate. Le sărut, si doi ochi frumoși,albaștri, se ridică spre mine... Le zâmbesc, dar nu întotdeauna îmi întorc zâmbetu-n-apoi, se pare că nu întotdeauna reușesc să acopăr teama, neputința, golul. Se pare ca mamele ar trebui sa fie puternice, sa treacă prin foc, dar groaza care ma cuprinde uneori ma sugruma... Nu ma aștept sa înțeleagă nimeni ce-am scris, pentru că nu scriu pentru nimeni. Uneori cu pumnul ei cel mic, îmi cuprinde doar vârful degetului arătător, de acolo începe universul meu și nu se mai termină...

22 iulie 2017

marți, 19 aprilie 2016

Sadness > Happiness

Why sadness is more deeper than joy? I'm wandering why ... Why it lasts longer than happiness  ?  Is messing around your head, your life .  Why has more impact ? Joy  has never changed lives, but sadness did ... Is not that awkward ? So funny that you feel more alive when you cry then when you laugh.  Cuz when you're crying all other feelings flowing through your veins (anger, disappointment, release, and so on).  It's happens sometimes to feel so lonely in a crowded party. Can somebody explain why? You can try, but always will be something there which can not be explained, I'm telling you ....

Even love it's a sad thing, It makes you drowning in a sweet pain, it's breathless, it's squeezing your heart, it's like a cure with side effects ...  

vineri, 6 noiembrie 2015

Away ...

       Everyone goes on here, and so am I lately, I used to hate myself so deeply that I leave me behind. Now everything has changed, this new world took from me what I had best. And to be honest I don't know if that is a good think or a bad one. Because with this, all that blame of the past disappeared. I'm free ! If I'm selfish, bad or cocky, I'm feel normal, but... maybe is not so good to be that way after all ...
       So I'm stuck again, by my one mind, so sad isn't it? In this case,it's easier to leave things as they are: to be bad - is good ! But all that kindness, warm smiles, patience what I used to have, is in fog, I don't have it anymore. It remained as a nice dream that connects me to home, and that's it, nothing more ...

sâmbătă, 17 octombrie 2015

Simtaindu-ma neindreptatita ....

       Stii ... statul care ne cere bani, pentru ca stam pe pamantul lui, pentru ca bem si mancam de la el? M-am gandit intr-o zi ca nici viata nu-i cu nimic mai diferita. Din contra, e un stapan mult mai puternic, iar noi ingrozitor de neputinciosi. Platim cu chinuri pretul vietii, doar pentru o clipa de timp pe care incercam sa-l facem sa merite, sa para mai lung, mai frumos... Ce-i drept viata are diferite contracte, care cu facilitati mai extravagante care cu mai putine, dar nici unul nu se da pe drept sau pe merit, toate sunt o loterie.  Macar daca m-ar fi anuntat cineva dinainte despre toate acestea. Le primim in dar fara sa stim si fara sa vrem, fiecare parinte oferind ce are. Asadar ne nastem cu ideea ca viata ar fi un dar de nepretuit, intr-adevar, exista oare pret sa-i indestulam lacomia? Cel putin parintii cred ca ce ne-au oferit e minunat si nu cred ca toti au facut-o din egoism, de aceea uneori traiesc doar pentru ca ei cred in ceea ce au facut, ma gandesc ca-i prea crud sa le sfarsesc fericirea doar ca sa o incep pe a mea. Macar ei se bucura de a lor, nu stiu daca eu as mai apuca-o. Se spune ca daca nu existi nu simti, dar daca si aceata vorba e ca si cealalta, ma indoiesc sa o mai cred. Uneori, parca -mi vine sa ma razun si sa-mi cer timpul inapoi . . .

sâmbătă, 8 august 2015

Go in peace !

       N-ai vrea sa apuci ziua in care dragostea mea pentru tine va muri.... Te asigur ca nu ai vrea ! Eu, preocupata sa fac o fastuasa ceremonie funerara, voi uita sa sufar, tu ascultand toate comemorarile, te vei sfasia de durere... Iti vor trece amintiri prin minte, ochi si simtiri ... Vei fi un mort viu , te vei intreba daca nu cumva, va incapea si sufletul tau in sicriul in care zace dragostea mea ...
       Stii si tu doar, ca de cele mai multe ori pedeapsa nu e sa mori, e sa traiesti cu tine insuti. Ce usor ar fi sa-nchidem ochii si sa nu mai stim nimic ! Ma tem uneori, ca nu cumva durerea sa ne ajunga din urma chiar si pana acolo ! Vorbesc la plural, pentru ca ma va durea si pe mine, dar va fi ca si atunci cand te simti suprasaturat in urma unei mese bogate, dar a ta ... durerea ta .... va fi ca cea de masea in care nu-ti vei mai gasi ragazul...

duminică, 26 iulie 2015

...flash of memories...

      N-am stiut sa ma bucur de nici o aventura din viata mea, le-am refuzat asteptand ceva lifetime, mai calitativ ziceam, am gresit cu siguranta sensul calitatii, in nici un caz nu se gaseste in ceva unlimited. Ce silly... cine ar refuza sa manance o prajitura buna, doar pentru faptul ca s-ar termina la un moment dat ...? Nobody, te asigur...

       Tinem pasari rare in colivii stramte, gandindu-ne ca o sa ne bucuram mai mult de prezenta lor, poate ne-am fi bucurat pe deplin daca le-am fi oferit libertatea, poate chiar s-ar fi intors, recunoscatoare pentru gestul nostru, si atunci... am fi simtit ca izbucneste-n noi o fericire de necontrolat...

       O fericire lifetime, in schimbul unui regret cu aceeasi lungime de unda  ....

marți, 21 iulie 2015

Just read ...

I did a mistake, a big mistake. I think I ruined my family peace. I took it to a place where it will be destroyed. I realy didn't know, I swear ! It's a place where is supposed to be a better life for all of us.
My husband says that I did a good thing.  Did I ?  Because is not looks like ...

Maybe will be after all, what I know?  This is just the beginning and all beginnings are tough. But i'm getting crazy, cos for the first time  in my life i'm really damn stuck.

Sometimes I want to leave life, and I always wonder why I am not allowed. It's not fair, you know ...   Some of us enjoy the life, I don't...

joi, 25 iunie 2015

Keeping a promise !

          Is that a light at the end of the tunnel? Or I am wrong? What if it's just the illusion of a dying man? Sometimes I whisper to myself : "Be strong ! ", but I barely hear me, something is louder then me ... I don't know who, I don't know what ! The BIG question is why ? Why is louder than me?
          None of this would have been important if that voice encouraged me, but now I'm really pissed... It's been like that for a while, and I want all this to be stopped , so I started to shout at me: "Be strong!" , hoping that I will be able to hear me ... But I can't hear myself anymore !
          I didn't give up though,because I AM STRONG ! So I took a mirror, I looked into it and I said again what I say to myself every time, and luckily I managed to lip-read.
          When you continue to ignore those things that you want to escape, will be long gone before you realize, and you will start laugh like nothing bad was happening.
           Therefore face life with a smile, but remember, next time everything will come all over again, when you will be weak.

miercuri, 12 noiembrie 2014

for YOU !



It.s to much for my soul,
I can.t wait anymore...
You told me you will came from sky,
You promised me that you would try.
When you want to keep your word ?
Look at me:lost in this world !


I never ceased to hope !
I always tryed to cope !
But now there are other times,
My hopes fell, they tryed to climbs...
Just give me peace and let me down,
All I need is a loser crown!

sâmbătă, 29 martie 2014

Ti-am promis c-o sa mai scriu ...

Ne stim de cand eram copii ... ce bine mai era pe-atunci, cate seri pline de ras si speranta !
Amandoi, am pierdut multe trenuri in viata, dar dintre toate unul... si anume adolescenta.
Am ramas dezamagiti fiecare in gara lui, invinuindu-ne cu patima pe noi insine.
Dar iti spun, ceva a fost la mijloc, nu din cauza noastra l-am pierdut.... nu din cauza noastra !

duminică, 12 mai 2013

marți, 14 august 2012

Intr-un tarziu ...

Am aflat tarziu ca oamenii nu-s jucarii,prea tarziu ca lacrima si rasul lor sunt vii!
Am crezut din totdeauna ca cei ce ma-nconjoara sunt asemeni mie : rai si goi,
Dar nu m-am gandit niciodata ca e sunt exact ca mine, adica si buni si plini !