Ne stim de cand eram copii ... ce bine mai era pe-atunci, cate seri pline de ras si speranta !
Amandoi, am pierdut multe trenuri in viata, dar dintre toate unul... si anume adolescenta.
Am ramas dezamagiti fiecare in gara lui, invinuindu-ne cu patima pe noi insine.
Dar iti spun, ceva a fost la mijloc, nu din cauza noastra l-am pierdut.... nu din cauza noastra !
Un comentariu:
Plec sa gasesc pasi din gara ce s-au sters si-ti promit c-am sa-i pasesc in onoarea ta,si-a mea si-a cui oi mai putea comemora timpul petrecut n-adolescenta mea.voi respira adinc parfumul ei in piept si gandurile-ncet o sa-mi indrept direct,defect perfect de fapt; spre-un loc concret despre care tind sa-mi amintesc tind sa il iubesc si inca mai tanjesc la el dar tura asta basta!am invatat ceva din asta am vazut ca-mi pot cara singur napasta!
DRAGA MEA Ingrid ai foat mereu de partea mea iar prietena ca tine n-am sa gasesc oricat as incerca ti-as multumi cumva,acum nu stiu da-mi voi da sema cat despre ceilati pot sa-mi cunoasca drama insa nicioadata n-am sa le-arat teama chiar daca tot ce-am avut parc-a fost doar de pomana! Multumesc ca mi-ai scris
ACELASI. ANONIM
Trimiteți un comentariu