Imi staruie in minte seara in care te-am intrebat ce stii despre stele, de ce te-o fi intrebat prostia asta ? Dar de ce m-ai comparata cu o stea ? Eu nu stiam oare ca stelele-s o taina, tu oare nu stiai ca ele-s imposibil de atins? Ti-aduci aminte de intrebarea : "Si daca steaua n-ar putea sa-si paraseasca cerul si pamanteanul pamantul ?" Daca n-ai inteles inca de atunci, sunt sigura ca acum nu mai ai dubii ... si totusi imi vine sa ma revolt. De ce? De ce nu se poate ? Cred ca cineva a urmarit acest lucru, facand din-adins sa nu se poata azi nimic !
Ma simt ca un lacat , te simt ca o cheie, mai trebuie ceva ?
- Mai trebuie !
- Ce?
- Cineva care sa deschida lacatul !
- E aici ?
- Este !
- Doreste sa descuie?
- Doreste !
- Mai trebuie ceva?
- Mai trebuie !
- Ce?
- Lumina.... !
- Lumina? Nu poate sa nimereasca pur si simplu ?
- Nu !
- De ce?
- Si daca-ar nimeni si-ar deschide .. ce-ar putea sa vada ? E-ntuneric !
- Cine detine lumina?
- Cel care deschide lacatul!
- Si nu poate sa o aprinda?
- Nu !
- De ce?
- Se joaca cineva la ea!
- Si nu poate sa-l opreasca?
- Ba da ! Dar este iubitor!
- Si drept... ?
- Va veni timpul sa fie si drept !
Ma gandesc totusi ... daca steaua ar cobora din cer? Nu... s-ar stinge pana jos si chiar dac-ar ajunge, s-ar putea sa c-a Luceafarul lui Eminescu sa prinda viatza abia azi in secolul 21, se spune ca niciodata nu-i tarziu si totusi imi place mai mlt partea cu niciodata.
Atunci..... daca pamanteanul si-ar parasi pamantul..... ?
Un comentariu:
terifiant de frumos...restul pamantenilor inteleg ce vor insa tu....sau eu...
F.S.
Trimiteți un comentariu