Frânturi de gânduri

De câte ori am deschis această pagină, tot de atâtea ori am închis-o la loc... Nu știu cum  sa mai scriu, nu știu  ce, nu mai am timp, nu mai am fler... Sunt tot eu, bantuită de depresii, se pare ca ele sunt cele mai loiale chestii pe care le-am întâlnit în viața mea, însă în palmele mele, țin două mâini mai mici, grăsune, umezi, fine si uit, uit de toate. Le sărut, si doi ochi frumoși,albaștri, se ridică spre mine... Le zâmbesc, dar nu întotdeauna îmi întorc zâmbetu-n-apoi, se pare că nu întotdeauna reușesc să acopăr teama, neputința, golul. Se pare ca mamele ar trebui sa fie puternice, sa treacă prin foc, dar groaza care ma cuprinde uneori ma sugruma... Nu ma aștept sa înțeleagă nimeni ce-am scris, pentru că nu scriu pentru nimeni. Uneori cu pumnul ei cel mic, îmi cuprinde doar vârful degetului arătător, de acolo începe universul meu și nu se mai termină...

22 iulie 2017

Sadness > Happiness

Why sadness is more deeper than joy? I'm wandering why ... Why it lasts longer than happiness  ?  Is messing around your head, your life .  Why has more impact ? Joy  has never changed lives, but sadness did ... Is not that awkward ? So funny that you feel more alive when you cry then when you laugh.  Cuz when you're crying all other feelings flowing through your veins (anger, disappointment, release, and so on).  It's happens sometimes to feel so lonely in a crowded party. Can somebody explain why? You can try, but always will be something there which can not be explained, I'm telling you ....

Even love it's a sad thing, It makes you drowning in a sweet pain, it's breathless, it's squeezing your heart, it's like a cure with side effects ...  

Away ...

       Everyone goes on here, and so am I lately, I used to hate myself so deeply that I leave me behind. Now everything has changed, this new world took from me what I had best. And to be honest I don't know if that is a good think or a bad one. Because with this, all that blame of the past disappeared. I'm free ! If I'm selfish, bad or cocky, I'm feel normal, but... maybe is not so good to be that way after all ...
       So I'm stuck again, by my one mind, so sad isn't it? In this case,it's easier to leave things as they are: to be bad - is good ! But all that kindness, warm smiles, patience what I used to have, is in fog, I don't have it anymore. It remained as a nice dream that connects me to home, and that's it, nothing more ...