De dorul nostru plânge cerul
Iar despărțirea noastră îl sfâșie,
Și geme muribund încununat cu stele.
Tăcuți, îl privim de după perdele!
De dorul nostru a turbat și vantul
Iar cu de durere se incolaceste,
Și urla lung și trist a despărțire.
Tăcuți, il ascultam prin geamul subțire!
De dorul nostru se frâng și copacii
Iar trunchiurile-s smulse din țâțâni,
Și rup ceva din ei despărțirea noastră.
Tăcuți, stam și-i privim de la fereastra!
De dorul nostru oamenii înlocuiesc rutina
Iar despărțirea noastră i-a trezit,
Și-n plânsul cerului copiii toți se joaca.
Tăcuți, ne întrebam pe sine... dacă?
Daca ne vom mai iubi, vreodată!
09.10.2009
2 comentarii:
Când te gândești că au trecut 11 ani de când ai blogul asta ,apropo...happy bday!!!say Mai bine zis sad bday...ca sunt 11 ani plini de regrete...atât în viața mea cât și în a ta...împărțim aceeași pedeapsa,de ce? Dracu știe .
Ce pot sa ți zic e ca eu mi am învățat lecția și dacă... Daca as mai avea o ocazie,o posibilitate,o viață sau macar o simpla sansa as trage de EA cu dintii pentru că sufletul meu tot mai plânge după ea și se întreabă: NE VOM MAI IUBI VREODATA?
ce trist că avem doar o singura viata și reușim să o dăm de gard atât de original...câteodată as vrea sa mor dar mă gândesc că ți am promis că "mă rog" pentru tine in fiecare seara și aștept să văd minunea implinindu se...nu mă lua în seamă iar am visat-o și o sa fie o zi grea...același ANONIM
Indiferent de ce s-ar intampla in lumea asta, nu uita ca sunt aici pt tine, iar blogul asta a atins acesti ani... doar datorita tie !
Trimiteți un comentariu